Sărbătorile au fost, de când mă știu, un prilej de a fi alături de familie. Cu mâncare, glume de familie, mai plăcute sau nu, un pahar-două-n de vin, totul s-a petrecut în jurul mesei de la care nu avea voie să lipsească vreun personaj înscris în condica familiei. Am lipsit de la un singur Revelion și nu a fost cel mai plăcut scenariu ales. Și nu e că m-ar fi certat careva, doar că s-a format o dependență și nu am reușit vreodată să îi găsesc completarea în vreun alt mediu. Și nici nu va fi posibil, nu voi încerca asta :)
Dar, de câțiva ani, din condica familiei lipsește un personaj și lucrurile nu mai sunt la fel. Și este clar că nu mai sunt la fel momentele petrecute în lipsa lui, nu doar Crăciunul sau Paștele, nicio vizită acasă nu mai e la fel, pentru mine cel puțin. Nu vorbesc despre asta, ba chiar spun destul de senin despre personajul cu pricina pentru CĂ-L SIMT CĂ E MEREU LÂNGĂ MINE. Pentru că eu nu cred că tata m-ar fi lăsat vreodată singură în lumea asta. Mereu a stat în umbră, a zâmbit așa mai sobru, dar eu știam că este de fapt cel mai cald om pe care voi avea ocazia să-l întâlnesc în viața asta.
De Crăciun e mare tristețea, dar cumva lipsa se simte cu totul atlfel. Dar de Paște când trebuie să mergem să aprindem lumânări la m-o-r-m-i-n-t-e-l-e celor apropiați nouă, rudelor etc., abia acum e cu blocaj. La mâncare nu mi-e teamă. Nu știu câtă se face, mereu am insistat să fie acolo niște lucruri din care să gustăm, FĂRĂ să mai robotim, dar nu ai cum, tradiția e să fie masa-masă. OK. am salată, ms <3 dar când să mergem la morminte e cam greu. E dureros ca sentiment și hop te mai vezi cu un cunoscut care pune întrebări: hey, unde mergi? hey, uite la tata să-i aprind o lumânare! și cât de tare și de cu mintea în ale mele m-oi ține, nu e domne’ așa.
E extrem de greu, cu mâncare sau fără. cu sărbătare sau nu, durerea se acutizează, nu trece, nu se reduce, CREȘTE, apare dorul, crește dorul și noi trebuie să merge mai departe cu acest bagaj emoțional.
Am plecat de la sărbători și am ajuns la dor. De oriunde aș porni subiectul, tot aici se ajunge.